Endometrioza

Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie “Panait Sîrbu” satisface o nevoie primară: de a păstra si promova sănătatea  pacientelor.

Unele paciente nu dețin informații precise despre afecțiunea lor. Înțelegerea incompletă sau inadecvată a bolii poate duce la insatisfacție îndreptată către actul medical, anxietate crescută, suferință sau dificulatăți de adaptare. Astfel, o bună comunicare este esențială pentru evaluarea și tratamentul pacientei.

Nu surprinzător, dată fiind boala secolului XXI – endometrioza, echipa noastra  de profesioniști aduce cunoașterea aprofundată și perspective de valoare în domeniul endometriozei.

Ce trebuie să știm despre endometrioză?

  • este una din cele mai răspândite afecțiuni ginecologice benigne, definită prin prezența țesutului endometrial (glande si stromă) în afara cavității uterine;
  • afectează aproximativ 6-10% din populaţia feminină de vârstă reproductivă şi 25-35% din femeile infertile, având un efect negativ asupra calităţii vieţii;
  • este destul de rară înainte de pubertate şi după menopauză, fiind o boală estrogen-dependentă, specifică femeilor în perioada reproductivă;
  • afectează 176 de milioane de femei la nivel mondial și 500.000 de românce suferă de această boală;
  • se întâlnește cu precădere la nivelul:
    • cavității abdominale, la nivelul ovarelor, vezicii urinare, peritoneului pelvian, septului recto-vaginal, vaginului, ligamentelor utero-sacrate, ligamentelor rotunde, cicatricilor de epiziotomie;
    • în cazuri excepționale, la nivelul plămânilor, diafragmei, rinichilor, glandelor mamare, stomacului, pancreasului, ficatului,creierului;   

  • intensitatea simptomatologiei nu se corelează cu stadiul bolii;
  • tipul și severitatea simptomelor depind de localizarea focarelor endometriozice și de organele  afectate;
  • se  asociază cu: 
    • infertilitate – este estimat faptul ca 30-40% din femeile cu endometrioză au un risc crescut de infertilitate. Țesutul  endometriozic alterează spațiul pelvian prin mecanisme inflamatorii, imune, dereglări hormonale, precum și tulburări în funcția trompelor uterine și dinamica implantării ovulului fertilizat. 
    • durere cronică pelviană (cel mai frecvent simptom in endometrioză): 
      • dismenoree: sindrom dureros care precedă sau însoțește    menstruația, asociată de multe ori cu menstruație abundentă. Dismenoreea din endometrioză nu cedează la administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sau contraceptive orale combinate (COC);
      • dispareunie: durere violentă în timpul contactului sexual; este mai des întâlnită atunci când sunt afectate septul recto-vaginal și ligamentele utero-sacrate;
      • disurie: eliminarea dificilă a urinei;
      • dischezie: defecație dificilă;
      • dureri intestinale.



  • diagnosticarea corectă a endometriozei în cazul unei femei cu dureri pelviene se poate întinde pe o durată îndelungată de timp, simptomatologia clinică nefiind specifică. Uneori, ea poate fi diagnosticată întâmplător în timpul unei laparoscopii sau unui examen imagistic efectuat cu alte indicații.
  • dintre metodele de diagnostic folosite amintim examenul clinic, ecografia transvaginală, laparoscopia diagnostică, examenul CT, examenul RMN, analize de laborator, fiecare metodă având sensibilități și specificități diferite. 
    • ecografia transvaginală este cea mai accesibilă metodă de diagnostic în endometrioza pelviană și, de asemenea, în diferențierea implanturilor endometriozice de chisturile ovariene sau excluderea altor cauze de sindrom algic pelvian.
    • cea mai importantă metodă de diagnosticeste laparoscopia însoțită de biopsie (“gold standard”), deoarece asigură vizualizarea directă a leziunilor, permițând localizarea exactă, evaluarea dimensiunilor, numărului și prezența aderențelor. Acuratețea acestei metode depinde de localizarea și extinderea leziunilor, dar și de experiența medicului. 

  • tratamentul endometriozei este unul complex, adaptat severității afecțiunii, extensiei bolii, vârstei pacientei și dorința în ceea ce privește obținerea unei sarcini. 
  • nu există un tratament preventiv sau curativ pentru endometrioză, toate terapiile de mai jos având ca scop îmbunatățirea calității vieții pacientei și obținerea unei sarcini în cazul existenței infertilității. 
    • tratamentul medicamentos folosește diverse combinații de medicamente și substanțe ce conțin hormoni ovarieni: antiinflamatoare nonsteroidiene, contraceptive combinate, progestative, DIU cu levonorgestrel, analogi de GnRH, Danazol, inhibitori de aromatază.
    • tratament chirurgical: conservator sau radical- laparotomie, laparoscopie, chirurgie robotică. Este indicat în formele de endometrioză moderată și severă, cât și în cazul pacientelor infertile. 
  • avantaje:
    • vizualizarea și diagosticarea corectă a leziunilor; 
    • desfacerea aderențelor cu eliberarea tesuturilor afectate (anse   intestinale, trompe uterine, ovare);
    • excizia leziunilor endometriozice.
  • scopul chirurgiei este ca toate leziunile endometriozice și aderențele să fie excluse, cu refacerea anatomiei normale. 

Laparoscopia este intervenția “gold standard” pentru diagnosticarea și tratarea endometriozei. 

  • unul din avantajele spitalului “Prof. Dr. Panait Sîrbu” este acela că dispune de un sistem 3D de laparoscopie, ceea ce ii permite chirurgului să opereze in 3 dimensiuni și să obțină o imagine în timp real a câmpului operator, mai bună și mai apropiată de realitate.

 

  • calea de abord laparoscopicã prezintă nenumărate avantaje față de laparotomie, oferind posibilitatea de a vizualiza într-un mod clar leziunile, chiar și cele de dimensiuni reduse sau cu o localizare profundă şi recoltarea unor porţiuni de ţesut pentru confirmarea histopatologică a diagnosticului.
  • deși nu se deschide cavitatea abdominală, câmpul operator este mărit cu mult față de o intervenție clasică, iar datorită presiunii pneumoperitoneului, este facilitată disecția subperitoneală. 
  • alte avantaje: durere postoperatorie diminuată, recuperare mai rapidă și rezultat estetic mai plăcut.
    • terapie combinată: terapie medicală pre- sau postoperatorie, recomandată în special în formele moderate, în cazurile cu contraindicații chirurgicale și în funcție de opțiunea pacientei. 
    • terapia medicamentoasă: poate fi folosită înaintea intervenției chirurgicale pentru a micșora volumul implantelor endometriozice. Se recomandă terapie medicamentoasă postoperator atunci când implantele nu pot fi îndepărtate în întregime. 
    • chirurgia definitivă: este indicată atunci când boala este avansată, când nu se dorește sarcină, dacă simptomatologia persistă după urmarea unui tratament medicamentos sau după chirurgie conservatorie. 
Leave a reply